Politică
06 februarie 2020

Redacțiile românești ale Audiovizualului public din Ucraina, la un pas de lichidare

Redacțiile românești ale Audiovizualului public din Ucraina, la un pas de lichidare

În data de 5 februarie 2020 reprezentanții comunității românești din Ucraina și-au exprimat profunda îngrijorare în legătură cu reducerea volumului de emisiuni în limba română în cadrul filialelor Audiovizualului public din Ucraina, fiind vorba de un proiect de lichidare a unor redacții românești din Cernăuți și Ujgorod (regiunea Transcarpatia) care funcționează de 50-60 de ani, dar și despre nedorința de a deschide o redacție românească în regiunea Odesa, notează Agenția BucPress.

Într-o adresare către Președintele Consiliului Audiovizualului Public, Zurab Alasania, Filialele acestei structuri din Cernăuți, Ujgorod și Odesa și Ombudsmanul Radei Supreme al Ucrainei (fiind înștiințate și instituțiile diplomatice românești acreditate în Ucraina), ONG-uri reunite în cadrul Consiliului Național al Românilor din Ucraina și partenerii acestora, acuză intențiile de reducere a numărului de jurnaliști români la filialele Audiovizualului public din Cernăuți și Ujgorod, prin angajarea de jurnaliști ucraineni, care nu posedă româna sau o posedă foarte rău.

„Audiovizualul public  propune o nouă grilă de emisiuni, cu știri zilnice la Cernăuți în limba minorităților naționale (5 min.) și 2 emisiuni televizate lunar (26 min.) cu subtitrare în limba de stat, linia de emisiuni radiofonice rămânând necunoscută. În Transcarpatia se preconizează o emisiune televizată în limba română, 26 min. o dată în lună. Oare cele 5 minute de știri corespund necesităților și aspirațiilor minorităților naționale?”, se spune în adresare.

„Respectiva problemă se mai agravează și prin reducerea neînțeleasă și nemotivată a salariului jurnaliștilor, precum și prin transferul acestora la un contract individual de muncă”, în timp ce bugetul Audiovizualului Public din Ucraina s-a dublat în 2020!

Consiliul Național al Românilor din Ucraina atrage atenția asupra faptului că etnicii români riscă să rămână atât fără presă tipărită (Kievul nu sprijină nici un ziar sau revistă în limba română), cât și fără emisiuni la radio și televiziune în limba română. „Pentru comparație, România (în conformitate cu Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina din 1997) finanțează 5 publicații în limba ucraineană și sprijină funcționarea redacțiilor în limba ucraineană în cadrul filialelor regionale și centrale ale audiovizualului public”, se spune în Adresare. În același timp, conducerii Companiei Naționale a Audiovizualului Public din Ucraina îi este solicitată stoparea acestor tendințe negative, astfel încât să se „revină la  status quo și să fie mărit volumul de difuzare a emisiunilor de calitate pentru comunitatea românească din Ucraina”.

„Sperăm ca vocea noastră să fie auzită.  Ne rezervăm dreptul de a ne adresa  conducerii Ucrainei, României, Republicii Moldova, țărilor UE și structurilor europene”, potrivit Adresării semnate de reprezentanți ai mediului asociativ din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.

Agenția BucPress publică în continuare textul Adresării:

 


Președintelui Consiliului Audiovizualului Public, Zurab Alasania

Membrilor Consiliului de Supraveghere al Audiovizualului Public

Filialei Asociației Publice pe acțiuni „Compania Națională Audiovizualul Public al Ucrainei” „Direcția regională UA: BUCOVINA”

Filialei Asociației Publice pe acțiuni „Compania Națională Audiovizualul Public al Ucrainei” „Direcția regională UA: TRANSCARPATIA”

Filialei Asociației Publice pe acțiuni „Compania Națională Audiovizualul Public al Ucrainei” „Direcția regională UA: ODESA”

Ombudsmanului Radei Supreme a Ucrainei, L.L. Denisova

Copii: Consulatului General al României la Cernăuți

Consulatului României la Solotvino / Slatina

Consulatului General al României la Odesa

Ambasadei României în Ucraina

 


ADRESARE

Subsemnații, reprezentanții comunității românești din Ucraina - ONG-uri reunite în cadrul Consiliului Național al Românilor din Ucraina, uniune care întrunește peste 20 de societăți cultural-naționale din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpația, ne exprimăm profunda îngrijorare în legătură cu reducerea volumului de emisiuni în limba maternă în cadrul filialelor Societății Publice pe Acțiuni „Compania Națională a Audiovizualului Public din Ucraina”. Din păcate, sub paravanul așa-numitelor reforme au loc încălcări grave ale dreptului comunității românești privind accesul la informații în limba maternă.

Îngrijorarea noastră este motivată de următorii factori:

–       reducerea de emisiuni radiofonice și televizate despre comunitatea națională a românilor. În conformitate cu noua Concepție a Audiovizualului Public pentru minoritățile naționale, colaboratorii redacției, la instrucțiunile Kievului și ale conducerii filialelor, deseori traduc în limba română emisiunile jurnaliștilor ucraineni. Astfel, sunt traduse subiecte despre localitățile care nu prezintă niciun interes și nu au puncte de tangență cu activitatea cotidiană a comunității noastre. Faptul în cauză indică asupra denaturării esenței și a principiilor de funcționare a redacțiilor în limba minorităților naționale din partea conducerii filialelor Companiei Naționale a Audiovizualului Public din Ucraina.

–       reducerea volumului de emisie la radio și televiziune. Aplicarea „reformei” include pierderi semnificative ale volumului de difuzare, în comparație cu perioada premergătoare creării audiovizualului public din țară – constatăm o degradare absolută și o distanțare a filialelor de utilizatorii finali al acestor informații.

Din păcate, această tendință are continuitate, deoarece Audiovizualul public  propune o nouă grilă de emisiuni, cu știri zilnice la Cernăuți în limba minorităților naționale (5 min.) și 2 emisiuni televizate lunar (26 min.) cu subtitrare în limba de stat, linia de emisiuni radiofonice rămânând necunoscută. În Transcarpatia se preconizează o emisiune televizată în limba română, 26 min. o dată în lună. Oare cele 5 minute de știri corespund necesităților și aspirațiilor minorităților naționale?

Transcarpatienii și bucovinenii vizionează emisiunile în limba maternă, cu speranța de a vedea satul, orașul sau meleagul lor în ansamblu, așteaptă știri pe teme sociale și economice ce au loc în comunitățile lor. De ce comunitatea națională a românilor din Ucraina nu a fost anunțată despre faptul că – de facto - reforma audiovizualului public din țară va reduce toate emisiunile în limba maternă la 5 minute de știri zilnice și nici nu se știe ce conținut vor avea acestea? În opinia noastră, volumul de emisie a programelor pentru comunitatea românească din Ucraina în cadrul noii structuri a Audiovizualului pentru Minoritățile Naționale nu corespunde nevoilor comunității românești;

–       intențiile de reducere a numărului de jurnaliști la filialele din Cernăuți și Ujgorod, prin angajarea de jurnaliști ucraineni, care nu posedă româna sau o posedă foarte rău, în cadrul redacției emisiuni în limba română. Oare corespunde aceasta noii Concepții a Audiovizualului Public pentru Minoritățile Naționale? Respectiva problemă se mai agravează și prin reducerea neînțeleasă și nemotivată a salariului jurnaliștilor, precum și al transferului acestora la un contract individual de muncă, schimbarea funcțiilor ziariștilor, toate împreună perturbând și mai mult funcționarea normală a serviciilor publice de televiziunea și radiodifuziune.

–       discutarea posibilității de reducere a întregului colectiv al redacției emisiuni în limba română din Ujgorod și a lipsei de emisiuni în limba română pentru populația vorbitoare de limba română din regiunea Odesa, indiferent de identificarea etnică a acesteia.

–       eliminarea emisiunii în limba română realizată în direct la filiala UA: BUCOVINA, ce avea cotă mare de audiență în teritoriile locuite compact de comunitatea românească.

 

Ucraina trebuie să garanteze drepturile comunității românești privind accesul la surse de informare în limba maternă și la păstrarea identității culturale. Compania Națională a Audiovizualului Public din Ucraina ar trebui să ia în considerare acest rol, în contextul lipsei finanțării presei scrise în limba română din partea statului ucrainean. În aceste condiții, comunitatea românească riscă să rămână atât fără presă tipărită, cât și fără emisiuni la radio și televiziune în limba română. Pentru comparație, România (în conformitate cu Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina din 1997) finanțează 5 publicații în limba ucraineană și sprijină funcționarea redacțiilor în limba ucraineană în cadrul filialelor regionale și centrale ale audiovizualului public.

De facto, redacțiile românești  din cadrul filialelor Companiei Naționale a Audiovizualului Public din Ucraina, care au o istorie de 50 -60 de ani, riscă  să dispară.  Potrivit Concepției Audiovizualului pentru Minoritățile Naționale, jurnaliștii de limbă română  sunt subordonați Biroului de producere al contentului regional, idee care a fost condamnată  de comunitatea românească în 2018. La acea vreme, comunitatea românească a propus Companiei Naționale a Audiovizualului public din Ucraina, în formă verbală și scrisă, crearea de noi structuri (birouri, secții, departamente, consilii, etc.) doar pe lângă redacțiile existente. Din păcate, la elaborarea  noii Concepții nu s-a realizat o consultare cu  reprezentanții minorităților naționale și opinia noastră a fost complet ignorată.

Pe de altă parte, observăm că în 2020, odată cu creșterea bugetului alocat Companiei Naționale a Audiovizualului Public din Ucraina, salariul jurnaliștilor este redus, iar redacțiile în limba română sunt lichidate. Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că după cea rusă, minoritatea românească reprezintă  a doua minoritate lingvistică din Ucraina.  Reamintim că în conformitate cu art. 22 din Constituția Ucrainei, „conținutul și sfera de aplicare a drepturilor și libertăților existente nu trebuie restrânse”, iar art. 24 afirmă că „cetățenii au drepturi și libertăți constituționale egale și sunt egali în fața legii. Nu pot exista privilegii sau restricții cu privire la rasă, culoare, convingeri politice, religioase și de altă natură, sex,  apartenență etnică și socială, stare materială, locul de reședință, caracteristici lingvistice sau de altă natură”.

În acest sens, solicităm conducerii Companiei Naționale a Audiovizualului Public din Ucraina  să stopeze  aceste tendințe negative, să se revină la  status quo și să fie mărit volumul de difuzare a emisiunilor de calitate pentru comunitatea românească din Ucraina. În același timp, este  necesar  să fie implicați mai mulți jurnaliști la crearea unor asemenea emisiuni și să fie majorată finanțarea pentru aceste structuri media. Solicităm revizuirea Concepției privind Audiovizualul Public, cu accent pe interesele și prioritățile comunității românești și nu pe presupunerile – uneori neprofesioniste – ale administratorilor de filiale sau ale conducerii Companiei Naționale a Audiovizualului Public din Ucraina.

Solicităm, în caz de necesitate, substituirea celor responsabili de inițierea acestor schimbări care afectează interesele comunității românești din Ucraina. Amintim că comunitatea românească din Ucraina se pronunță în favoarea  consolidării securității spațiului informațional din Ucraina,  dar concomitent cu păstrarea și dezvoltarea limbilor  minorităților naționale. Noi, cetățeni ai Ucrainei de etnie română, în calitate de contribuabili, trebuie să avem aceleași drepturi de care beneficiază etnicii ucraineni. Sperăm ca vocea noastră să fie auzită.  Ne rezervăm dreptul de a ne adresa  conducerii Ucrainei, României, Republicii Moldova, țărilor UE și structurilor europene.

Cu stimă,

membrii Consiliului Național al Românilor din Ucraina


Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”

Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, directorul Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuți

Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina

Nicolae Șapcă, vice-președintele Societății pentru Cultura și literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”

Ion Vieru, Liga tineretului român „Junimea” din regiunea Cernăuți

Mirela Amarie, Centrul Media BucPress – asociația jurnaliștilor români din Ucraina

Victor Popescu, membru-fondator al Asociației „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa

Vasile Țiple, președintele Asociației Tinerilor Români din Transcarpatia

Elena Piligaci, președintele  Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuți

Ștefan Broască, vice-președintele Asociației științifico-pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina

Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți

Ana-Cristina Mihaesi, secretar-responsabil al Fundației de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuți

Aurica Bojescu, secretar executiv al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale

Natalia Balan, Societatea Bibliotecarilor Bucovineni

Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa


Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 3791

radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a DRP.
© 2020 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți