Cultură
17 mai 2021

Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal

Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal
17 mai 2021

Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal

În 15 august 1871, la Mănăstirea Putna au avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni şi Primul Congres al Studenţilor Români, evenimente cunoscute sub numele de Serbarea de la Putna.

La 3 septembrie 1469 avusese loc sfințirea Mănăstirii Putna de către Mitropolitul Teoctist al Moldovei, în prezența ctitorului, Sfântul Ștefan cel Mare. În luna august 1870 se împlineau 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna, aflată la acea dată sub stăpânire austriacă. Studenții români din Viena, printre care Mihai Eminescu și Ioan Slavici, au luat inițiativa de a organiza o mare sărbătoare și un pelerinaj al românilor de pretutindeni la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna.

Când a venit la Viena Mihai Eminescu i-a găsit pe studenții români grupați în două societăți, numite academice, România și Societatea Literară, între care erau dispute serioase. Ca și Slavici el a intrat în societatea literară din care făceau parte mai mulți bucovineni, ardeleni și bănățeni. Ioan Slavici scria în amintirile sale despre Eminescu: „Dintre cei din Banat ori din Țara Ungurească și mai ales dintre cei din Bucovina erau unii care vorbeau rău, ba câțiva care nu vorbeau deloc românește, și se înstrăinaseră, încât nu mai aveau legături cu colegii lor români și vorbeau între ei fie nemțește, fie rutenește, fie ungurește. Era deci firesc îndemnul de a-i aduna pe toți într-o singură societate, pentru cultivarea simțământului nu numai colegial, ci totodată și național”. (Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți spusă de contemporani, selecție, note, cronologie și prefață de Cătălin Cioabă, Humanitas, București, 2014, p.113),

Stăruitor și neobosit, Eminescu și noii săi prieteni vienezi reușesc să unească cele două societăți inaugurând pe 8 aprilie 1871 o singură societate, România Jună. Primul comitet a fost numit de Eminescu, el numindu-se secretar. „Gândul lui Eminescu, scria în continuare Slavici, era ca la toate universitățile unde și tineri români își urmează studiile să se înființeze asemenea societăți, (...) De gândul acesta au pornit silințele lui pentru Serbarea de la Putna, care pentru el era cea mai potrivită ocaziune pentru întrunirea primului congres al studenților români” (Ibidem, p.114).  În această perioadă s-au depus eforturi susținute pentru unitatea studenților români din Viena. În 17 aprile 1870 Mihai Eminescu a publicat în ziarul „Federațiunea” articolul Să facem un congres în care scria: „Trebuie ca sufletul acestei națiuni vechi să lucreze cu toată vigoarea sa de fier”.

În toamna anului 1869 au început pregătirile pentru Serbarea de la Putna. S-a organizat un Comitet provizoriu care a elaborat la 25 decembrie un apel către românii din București, Iași, Paris, Berlin, Torino, Pesta, Sibiu, Oradea, Cernăuți, Arad și Blaj. Slavici preciza în amintirile despre prietenul său Eminescu că „ideea congresului de la el a pornit și serbarea nu s-ar fi făcut dacă el nu ar fi stăruit ca ea să se facă cu orice preț, pentru ca congresul să fie cu putință” (p. 55, citat după: Teodor Vârgolici, Eminescu și marii săi prieteni, editura Eminescu, București, 1989). Eminescu era obsedat de ideea congresului studenților de pretutindeni, idee pe care o discuta în perioada vieneză cu Ioan Slavici. Serbarea de la Putna  „era pentru el cea mai potrivită ocaziune pentru întrunirea primului congres al studenților români” (idem). In curând însă veni și dezamăgirea. „Izbucnind războiul franco-german, Sebarea de la Putna a fost amânată până după război. Aceasta îl mâhnea pe Eminescu foarte tare, căci nu înțelegea de ce adecă o mișcare culturală a românilor, care nu erau amestecați în războiul acela, n-ar putea să fie pornită cât mai curând.

De o mai adâncă mâhnire a fost cuprins Mihai Eminescu anul următor, când comitetul a făcut declarațiunea  că nu poate să ieie asupra sa sarcina de a aranja serbarea, deoarece banii adunați pentru ea, peste 5000 de florini, fuseseră delapidați de bancherul Mureșanu, care a fugit în America. ‹Doi dușmani primejdioși avem în fața noastră – zicea el – răutatea și prostia omnească. În lupta cu acești dușmani n-avem să discutăm, ci să lucrăm și mergem înainte›. (p.119, Mărturii despre Eminescu, Povestea unei vieți spusă de contemporani, Selecție, note, cronologie și prefață de Cătălin Cioabă, Humanitas, București, 2014.

Condiții favorabile pentru organizarea Serbării de la Putna, pentru care stăruia cu toată ființa lui Mihai Eminescu, au început să prindă contur în primăvara lui 1871: se constituie un nou comitet la 18 martie 1871. Ioan Slavici, care dezbrăcase deja haina militară austriacă, se încadrează și el activ la pregatirea serbării. În 25 mai 1871 s-a ales un nou comitet denumit: Comitetul pentru serbarea întru memoria lui Ștefan cel Mare. (vezi: Teodor Bălan, Serbarea de la Putna, Cernăuți, 1871). La sfârșitul lunii iulie o delegație numeroasă pleacă la Cernăuți în vederea pregătirii serbării printre care: Ioan Slavici, Petru Pitei, Pamfil Dan, Vasile Morariu, Ioan Cocinschi, Ioan și Elie Luția, Sterie Ciurcu și V. Gribovschi. Mai târziu, după organizarea campaniei de presă în țară, li se alătură și Mihai Eminescu.

La 1 august Comitetul lansează un nou apel în care se menționa: „O adunare numeroasă de români din toate provinciile române, însuflețită de unul și același spirit, aceasta este podoaba, frumusețea și sublimitatea serbării”.

Egumenul Mănăstirii Putna, părintele arhimandrit Arcadie Ciupercovici, a sprijinit călduros toate lucrările de pregătire ale serbării, care erau numeroase și dificile, începând de la transportarea oaspeților de la Hadikfalva  (azi Dornești) la Putna, cazarea și hrănirea oaspeților etc. Amenajarea arcurilor de triumf, a decorațiunilor din curtea mănăstirii (steagurile, iluminația, 500 de lampioane de hârtie, 5000 de candele) fuseseră încredințate pictorului bucovinean Epaminonda Bucevschi. „Deoarece numărul oaspeților era incalculabil, scria Ioan Slavici, ni se putea întâmpla să nu avem în ziua serbării destulă hrană și să adunăm prea multe proviziuni. Nu ne-a rămas decât să zidim la Putna câteva cuptoare, pentru ca pâinea să ni se poată coace după trebuință. Tot astfel măcelarul era învoit să aducă la Putna 200 de vite și să taie din ele după cum va fi cerând trebuința.

Pentru pregătirea bucatelor se zideau în apropierea porticului festiv mai multe vetre, la care aveau să lucreze bucătăresele sub conducerea unei gospodine.

Pentru popor îndeosebi prevăzusem două cazane de tocană și un bou fript întreg la frigare de cinci metri.

Toate acestea se plănuiesc ușor, dar nu se pot executa fără de încurcături.

Comitetul a mobilizat atât pe seminariștii de la Cernăuți cât și pe băieții de la cele două gimnazii din Bucovina, și zece vieți de-aș trăi, tot n-aș uita niciodată zelul neobosit, îndelunga răbdare și spiritul de disciplină a acestor muncitori, care adeseori se mulțumeau cu mămăligă goală, căci pâine eram nevoiți să cumpărăm de la Rădăuți, și adeseori ne lipseau banii.

Avuseserăm Eminescu și eu dreptate când am zis că totul se face de la sine...” (Mărturii, p. 126)

În vederea pregătirilor pentru serbare, Eminescu venise la Putna cu 8 zile înainte.

Fuseseră și unele dificultăți cu autoritățile austriece. În timpul acestor lucrări la Putna venise o ceată de jandarmi care ceruse să înceteze lucrările. Situația devenise încordată. Jandarmii aveau ordinul să aresteze pe oricare ar încerca să lucreze în continuare. Băieții se ascuseseră prin păduri. Slavici a plecat la Rădăuți unde s-a întâlnit cu căpitanul Renei, care i-a comunicat că are multe neplăceri din cauza lor, dar, român fiind, le-a promis că-i va ajuta. Pregătirile au continuat, iar peste câteva zile în ziarul oficial al guvernului Czernowiczer Zeitung a apărut o notiță binevoitoare despre pregătirile serbării. Aceasta a fost preluată de toate ziarele din țară. Serbarea de la Putna și Congresul studenților români a avut loc în cele mai bune condiții și a înscris o pagină glorioasă în istoria românilor.

Anul acesta, Serbarea de la Putna – 150 va avea loc în perioada dintre 13 – 17 august 2021. Activităţile aniversare de la Mănăstirea Putna se vor desfăşura  sub înaltul patronaj al Academiei Române şi al Patriarhiei Române şi în cadrul parteneriatului cu Consiliul Judeţean Suceava, împreună cu instituţiile culturale aferente şi cu Primăria comunei Putna.

Alexandrina CERNOV, membru de onoare al Academiei Române

 

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 735


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2022 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți