S-au împlinit 52 de ani de la moartea tragică a poetului Ilie Motrescu

S-au împlinit 52 de ani de la moartea tragică a poetului Ilie Motrescu

La 26 iulie 2021 se împlinesc 52 de ani de la moartea tragică a unuia dintre cei mai talentați poeți români nord-bucovineni din perioada postbelică Ilie Motrescu din Crasna Putnei, iar în luna august se împlinesc 80 de ani de la nașterea sa.

Debutul manifestărilor omagiale a avut loc la București prin Vernisajul organizat la expoziția ce durează până la finele lunii actuale, afișată la Muzeul Literaturii române. De pregătirea și amenajarea ei s-a ocupat dl Laurențiu Dragomir, președintele Asociației APP Protecția Patrimoniului. La începutul lunii viitoare urmează ca această expoziție, despre care am vorbit deja, să fie adusă la Crasna, unde vor fi organizate și manifestări omagiale.

Asemenea expoziții, omagieri, prezentări de carte și discuții despre talentatul poet crăsnean și tragicaul său destin urmează să aibă loc în mai mute localități din nordul Bucovinei. Or, acest vrednic fiu al meleagurilor noastre mioritice nu trebuie dat uitării.

Până vom vorbi mai detailat de poet,  viața și operra sa, propunem atenției cititorilor noștri câteva poezii ale poetui din culegerea „Hora vieții”. Păcat că „Hora vieții” poetului, ziaristului, profesorului, animatorului vieții culturale,  marelui și neînfricatului Ilie Motrescu a fost atât de repede și brusc întreruptă. Urmele sale pe acest Pământ au rămas nemuritoare...

Eleonora SCHIPOR, pentru Agenția BucPress – www.bucpress.eu

Lui Ilie Motrescu

1.Tu eşti în cer cu Eminescu,

   Dar parcă te văd printre noi,

    Şi parcă-ţi aud prin codrii mersul,

    Şi glasul blând, sincer, vioi.

2.Parcă îţi simt privirea caldă

    A unei stele aurii.

    Eşti un Luceafăr fără moarte

     Pe bolta dulcei poezii.

     Şi te cobori iar printre noi

    Ţi-e dor de dulcea Bucovină.

 Iulia Gheorghian, s. Pătrăuții de Jos

 Poetului crăsnean Ilie Motrescu

El s-a născut cu suflet de poet,

Cu fire îndrăzneață și semeț,

Cu istețime și capacitate aleasă

Și mândru că-i român la el acasă.

Iar totul ce a scris și a gândit,

Prin suflet a trecut și a trăit,

Cu firea-i dârză de muntean

Și mândria de a fi crăsnean.

Iubea totul ce era românesc –

Pământul, limba, plaiul strămoșesc.

Și mai iubea Siretul și Carpații,

Oamenii buni, părinții, sora, frații...

Pentru îndrăzneală mare și demnitate,

Pentru credință, neam și dreptate,

El a plătit cu sânge și tinerețe,

I s-au tăiat din zbor aripile mărețe.

Poetul n-a-ngenunchiat în fața nimănui

Și mă întreb – din cauza aceasta nu-i?

Atât de frumos la suflet și curat,

Cine s-a îndurat și viața ți-a curmat?

Cei care au pus la cale moartea lui Ilie,

Ei nu pot fi oameni numiți și blestemați să fie.

Poetul însă mereu în inimi ne trăiește,

Prin opera înțeleaptă de-a pururi viețuiește.

Prin creația sa ce este APĂ VIE

E printre noi și azi poetul Motrescu Ilie.

Ca nimeni altul el neamul și-a iubit

Și pentru toate acestea cu viața a plătit.

Prin cărțile ce lumea le citește

Motrescu întotdeauna între noi trăiește.

Și cunoscând poetul ce a creat

Din neființă el a înviat.

A revenit înveșmântat în neuitare

Prin apa limpede, curată de izvoare,

Pe sub geana Carpaților – cântați,

Prin florile și umbra brazilor înalți.

Ilie Motrescu pururi între noi va fi

Prin opera nemuritoare veșnic va trăi.

Larisa Popescu-Chedic, directoarea căminului cultural din Pătrăuții de Jos

 Poetului Ilie Motrescu

S-a născut la poale de Carpați

Într-o casă cu mulți frați,

Întru-n august fierbinte,

Un băiat simpatic și cuminte.

La școală bine învăța,

Sportul și muzica iubea,

Și mai iubea glia și neamul,

Doina, satul, codrul, ramul...

Poezii a început a scrie

La o vârstă fragedă – se știe,

De la bun început s-a văzut

Că-i un talent cu adevărat înnăscut.

Bunul Dumnezeu cu har l-a miruit,

Sfântul Ilie puțin noroc i-a dăruit

Și în scurta-i sa viață

A creat o operă măreață.

A rămas pentru vecie

Opera poetului Motrescu Ilie,

Iar noi cât pe lume vom trăi

Cu gândul la destinul său vom fi.

Eleonora Schipor