75 de ani de la moartea compozitorului Alexandru Zirra, director al Conservatorului din Cernăuţi
Compozitorul şi pedagogul Alexandru Zirra s-a născut la 14 iulie 1883, la Roman. A studiat muzica la Conservatorul din Iaşi (1902-1905) şi la Conservatorul "Giuseppe Verdi" din Milano, unde l-a avut profesor pe Carlo Gatti, potrivit volumului "Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi", autor Viorel Cosma (Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970), citat de Agerpres.
La revenirea în ţară a fost numit profesor de armonie (1907-1909, 1911-1925, 1931-1940) şi director al Conservatorului din Iaşi (1922-1924). De-a lungul timpului, a fost corepetitor colaborator extrabugetar la Teatro alla Scalla din Milano (1910-1911), profesor de armonie, canto şi director al Conservatorului din Cernăuţi (1925-1931), director al Operei Române din Bucureşti (1940-1941).
A compus: muzică de teatru ("O făclie de Paşte", "Capra cu trei iezi", "Furtuna", "Alexandru Lăpuşneanu", "Ion Vodă Potcoavă" ş.a.); muzică vocal-simfonică ("Luceafărul", poem pentru solişti, cor şi orchestră, pe versuri de Mihai Eminescu); muzică simfonică ("Preludiu simfonic pentru orchestră mare", "Rapsodia I pentru orchestră", "Simfonia I", "Ţărănească", "Simfonia a II-a", "Uvertură română" etc.), muzică de cameră ("Cvartet de coarde", "Sonată pentru vioară şi pian", "Sonată pentru pian" etc.), muzică vocală şi corală.
De asemenea, s-a dedicat cercetării şi prelucrării folclorului popular, compunând şi publicând numeroase articole în revistele vremii: "Muzica", "Izvoraşul", "Armonia", "Arta română", "Viaţa românească", "Ramuri", "Boabe de grâu", "Însemnări ieşene". A murit la 23 martie 1946, la Sibiu.
Agenția BucPress – www.bucpress.eu
![]() |
![]() |
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP. |