Cultură
Redactor: Svetlana Pantea
26 mai 2021

26 mai: 42 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului român Cezar Baltag, originar din Mălineşti (Ucraina)

26 mai: 42 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului român Cezar Baltag, originar din Mălineşti (Ucraina)
26 mai 2021

26 mai: 42 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului român Cezar Baltag, originar din Mălineşti (Ucraina)

Cezar Baltag s-a născut la Mălinești, în județul Hotin (astăzi, în Ucraina), în 1939, și a trecut în neființă în 26 mai 1997, la București. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1960, reușind, abia după trei ani, să se angajeze întâi corector și apoi redactor la „Gazeta literară”, după care ajunge redactor-șef adjunct la revista „Luceafărul” și, după 1990, redactor-șef la „Viața românească”

A fost un poet român, eseist și traducător modern, unul dintre cei mai valoroşi valoroși reprezentanți ai generației resurecției lirismului, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrina Păunescu, Ioan Alexandru ș.a.

Debutează în 1960, cu un volum de versuri ale ieșirii din trena stalinismului cultural “Comuna de aur”. Apoi, „decada de aur” a volumelor sale de versuri cuprinde: Vis planetar (1962), Răsfrângeri (1966), Monada (1968), Odihnă în țipăt (1969), Șah orb (1970),Madona din dud (1973),Unicorn în oglindă (1975),Poeme (1981), Dialog la mal (1985), Euridice și umbra (1988), Chemarea numelui (1995), Ochii tăcerii (1996) etc. În 1972, obține o bursă în Statele Unite. Atunci reușește să ajungă la Chicago, unde îl cunoaște pe Mircea Eliade, pe care îl va considera un adevărat îndrumător spiritual. Nu întâmplător traduce din franceză „Istoria credințelor și ideilor religioase” și „Nostalgia originilor” ale lui Eliade și „Dicționar al religiilor” de Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu.

Dacă alți scriitori ai generației sale erau fascinați de creația literară a lui Eliade, el este mai degrabă preocupat de cercetările savantului, folosind în poezie termeni și concepte desprinse din mitologie și abstract. Adevărat erudit, el își folosește lecturile pentru a-și rafina propriile versuri,în care se simte frecventarea asiduă a clasicilor și a miturilor fundamentale. Unii comentatori îi găsesc apropieri și de Ion Barbu, cu precădere în volumul „Madona din dud” (1973), în care poetul se joacă vioi cu vorbele, într-o metafizică răsturnată, cu jocuri de cuvinte cu înțelesuri absconse: „În ceaunu ca tăciunu/ fierbe număru Niciunu;/ pe colina cu negara/ fecioara solomonara.” Elegant, sibilinic, el își deapănă versurile asemenea unor incantații antice, șoptite de preoți păgâni sau, de ce nu, șamani care pot stăpâni deochiul, descântecele și misterele plantelor. Frumos psalmodiază poetul, la un moment dat: „Dormi cu fața la pământ/ prunc tomnatic și cărunt,/ tu albești, eu te descânt,/ între noi nici un cuvânt.”

Mai puțin mediatizat ca alți membri ai generației sale, Baltag rămâne un poet interesant, care i-a inspirat pe mulți dintre autorii de astăzi.

Agenţia BucPress – www.bucpress.eu

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 590


radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com

BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Departmamentul pentru Romanii de pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de pretutindeni. Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a SGG–DRP.
© 2022 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți