Opinie
08 noiembrie 2019

Pericolul ecologic amenință Marea Baltică în urma construcției Nord Stream 2

Pericolul ecologic amenință Marea Baltică în urma construcției Nord Stream 2

Construcția gazoductului Nord Stream 2 amenință securitatea ecologică a Europei de Nord, - la o astfel de concluzie au ajuns diverse grupuri de cercetare. Jurnaliștii bat un semnal de alarmă.

Instalarea gazoductului în această zonă a Mării Baltice poate provoca un impact ireversibil asupra mediului, astfel încât va fi imposibilă această zonă pentru pescuit și turism acvatic din cauza stocurilor de arme chimice vechi scufundate pe fundul mării. Acest lucru va avea consecințe catastrofale pentru o mare parte a Mării Baltice.

Dar, revenim cu date concrete: agenția energetică daneză a acordat Nord Stream 2 AG permisiunea de a construi o parte a conductei Nord Stream 2 pe platoul continental al țării, la sud-estul insulei Bornholm din Marea Baltică. Există două opțiuni de traseu: 147 și 175 km lungime.

Se știe doar că între 1947 și 1948, Uniunea Sovietică a scufundat în partea de est a insulei Bornholm mari stocuri de arme chimice rămase după cel de-al Doilea Război Mondial, în special, muniții ce conțin substanțe periculoase: gaz adamsit, cloropicrină și gaz iperită. Zona de inundații desemnată are o rază de aproximativ trei mile nautice în regiunea 55o07 ′ - 55o26 ′ latitudine nordică și 15o25′-15o55 ′ longitudine estică. Au fost eliminate bombe aeriene, mine și obuze de artilerie cu substanțe toxice. În același timp, se știe că o parte din încărcătura periculoasă a fost scufundată înainte ca transporturile să intre în zona de eliminare a armelor chimice, iar o parte a munițiilor a fost pur și simplu spălată de pe punți și aruncată în mare. Au existat rapoarte conform cărora pescarii au găsit aceste muniții de-a lungul insulei Bornholm și pe coasta sudică a Suediei, dar locația exactă a întregului arsenal de arme chimice scufundate de URSS în Marea Baltică rămâne necunoscută.

În octombrie 2005, ziarul ”Vesti Segodnya” a citat un document din arhivele anului 1948: "Din cauza vizibilității reduse și a furtunilor severe, munițiile chimice sunt aruncate în mare, dincolo de zonele desemnate..."

Presa rusă a citat, de asemenea, alte date confirmate oficial că în 1946, patru nave cu 15.000 tone de arme chimice au fost scufundate în sud-estul Bornholmului, altele 8 tone de muniții chimice fiind aruncate în partea estică a insulei.

Există și alte dovezi documentate că, în anul 1945, aproximativ 69 mii de tone de cochilii de artilerie ce conțineau gaze paralizante fosgen și gaz tabun, au fost aruncate de Wehrmacht în zona așa-numitei centuri de insulițe mici de lângă Bornholm.

O altă operațiune de scufundare a munițiilor chimice periculoase a fost efectuată în respectiva zonă și în anul 1959, iar locul exact de stocare a armelor chimice rămâne necunoscut. 

Aceste date sunt incluse într-un raport elaborat în anul 1994 de către Comisia pentru protecția mediului marin a Mării Baltice. Conform raportului, este imposibilă și extrem de periculoasă orice încercare de ridicare a  armelor chimice de pe fundul mării.

Această poziție era împărtășită la acea vreme și de experții ruși. În special, această opinie a fost exprimată de proiectantul-șef de submarine de la Biroul Rubin, Nikolai Nosov, într-un interviu acordat ziarului belorus ”Delovaia Gazeta” (nr. 13, 3 ianuarie 2003).

Specialiștii finlandezi de la Espoo, care au pregătit în anul 2009 un raport despre munițiile periculoase în calea construcției gazoductului Nord Nord 2, consideră că singura opțiune pentru distrugerea lor este detonarea la locul stocării. Dar detonarea simultană a unui număr mare de muniții chimice va polua o suprafață semnificativă a Mării Baltice și va duce la creșterea unei concentrații de substanțe toxice în straturile de la suprafață mării, contribuind astfel la poluarea și distrugerea organismelor acvatice.

Situația este agravată și de faptul că cea mai mare parte a fundului Mării Baltice este acoperit cu depozite de lut verde, negru sau maro, ceea ce face dificilă detectarea stocurilor de muniții chimice. Așezarea conductei de gaz pe partea de sus a munițiilor scufundate, sau chiar în imediata apropiere a acestora, poate detona și deteriora gazoductul.

E necesar ca lățimea coridorului de siguranță să fie de cel puțin 25 de metri pe ambele părți ale fiecărei conducte. Dar, potrivit datelor reținute în raportul Espoo, în apropierea traseului ce trece pe teritoriul danez, au fost descoperite 250 de bombe cu ipirită (gaz muștar). Substanțe chimice toxice se păstrează în munițiile chimice submarine. Gazul muștar se hidrolizează greu, el se acumulează în organisme și are un efect mutagen puternic.

Un articol al fizicianului Iurii Korobeinikov, publicat în revista ”Strategia atomului” (24 august 2006) reține faptul, că în timpul hidrolizei gazului de muștar se formează două tipuri de produse, unul dintre acestea fiind de două ori mai mare și celălalt poate fi de cinci ori mai toxic decât gazul de muștar.

Prin anul 1960 geneticianul britanic Charlotte Auerbach a descoperit efectul mutagen puternic al gazului de mușta. Studiile demonstrează că și o moleculă de gaz de muștar în organism poate avea efecte mutaționale de la trei până la patru generații. Produsele de hidroliză cu gaz de muștar sunt, de asemenea, mutagene. Substanțele toxice și produsele lor de descompunere se află în regiunea Mării Baltice, acumulându-se în pești și flora planctonului marin, care au un puternic efect toxic și mutagen cu consecințe ireversibile, în cazul consumului acestora de către oameni. Despre acest lucru afirmă și ecologul rus, Aleksandr Koroliov.  

La 13 aprilie 2002, Duma de Stat a Federației Ruse a organizat o audiere parlamentară privind eliminarea  armelor chimice în adâncurile Mării Baltice. Președintele comisiei parlamentare de ecologie, Vladimir Graciov, declara-se atunci despre riscul ce se menține odată cu amplasarea gazoductului și cablurilor pe fundul Mării Baltice, unde au fost aruncate mari cantități de arme chimice.

Cea mai mare parte a muniției a fost scufundată la adâncimea de la 70 până la 120 de metri. Conform estimărilor unui grup de experți ruși, citați de Aleksandr Hrolenko, perioada de coroziune pentru bombe aeriene - până la 80 de ani, iar pentru muniția de artilerie – mai puțin de 150 de ani. Componente ale armelor chimice au fost găsite în golful Gdansk, la 70 de mile de Liepāja. Institutul de Oceanologie al Academiei Poloneze de Științe a raportat că 8 mii de tone de arme chimice au fost aruncate în bazinul Gotland.

În ciuda interzicerii prin anii ”60 a pescuitului în unele părți ale Mării Baltice, unde se produce coroziunea armelor chimice submarine, bazinele Bornholm și Gotland continuă să fie locurile tradiționale ale pescarilor. Distrugerea muniției chimice din cauza coroziunii și a posibilelor deteriorări prin construcția gazoductului reprezintă o mare amenințare a faunei și florei marine. Ca urmare, sunt amenințate economiile statelor baltice, Germaniei, Norvegiei și Danemarcei. Direcția curenților subacvatici indică faptul că componentele armelor chimice vor fi transportate spre est, reprezentând o amenințare pentru locuitorii de pe coasta Mării Baltice.

Se menține riscul real al unei catastrofe ecologice.

Sursa: publicația italiană L’Iniziativa Repubblicana

Ultimile știri Opinie
Distribuie:
Vizualizări: 370

radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2019 BucPress - Toate drepturile rezervate