Opinie
13 martie 2020

Câte raioane vor fi, totuși, în regiunea Cernăuți?

Câte raioane vor fi, totuși, în regiunea Cernăuți?

La ora actuală este cât se poate de clar că în curând regiunea Cernăuți nu va mai avea 11 raioane. Mecanismul reformei administrativ-teritoriale a fost pus în funcțiune, iar reforma, fie ea bună sau rea, se apropie de final. Și cel târziu în toamnă, la momentul alegerilor locale, vom avea o nouă formă de administrare locală, cu siguranță dacă nu vor interveni situații de urgență, scrie într-un editorial pentru ziarul „Monitorul bucovinean” jurnalistul Gheorghe Semeniuc, citat de Agenția BucPress din Cernăuți.

Însă, câte raioane (circumscripții, județe sau cum vor fi ele numite în final) nu vor rămâne, sigur, nu va mai fi vorba despre raioanele clasice cu care ne-am obișnuit. Căci reforma presupune ca majoritatea serviciilor să fie acordate la nivelul comunităților teritoriale unite (comunelor – n.n.). Dar vor fi oare în stare aceste comunități să asigure toate serviciile necesare populației? Aceasta este o altă întrebare, nu mai puțin actuală și nu mai puțin importantă. Însă acum haideți, totuși, să vorbim mai detaliat despre soarta raioanelor.

Prima propunere  — trei raioane în loc de unsprezece

Recent la Ministerul pentru Dezvoltarea Comunităților și a Teritoriilor a avut loc o discuție la masa rotundă, în cadrul căreia Centrul pentru reforme politice și de drept a făcut propuneri privind numărul de noi unități administrative de nivel subregional.

După cum a explicat Igor Koliușko, președintele consiliului de administrație al Centrului pentru reforme politice și de drept, în intervalul septembrie-noiembrie 2019 în fiecare din cele 24 de regiuni au avut loc dezbateri cu participarea părților cointeresate. Pe baza lor au fost pregătite propuneri privind numărul de noi unități administrative de nivel subregional.

Materialele respective au fost prezentate ministerului. Conform lor, în Ucraina vor fi 123 de județe (raioane, districte). Pentru regiunea Cernăuți, în particular, se propune să rămână 3 raioane, în loc de 11 câte sunt în prezent. Unul se va numi Cernăuți și va cuprinde orașul Cernăuți ca atare (care va fi și centru administrativ), precum și raioanele Hliboca, Herța, Chițmani, și Zastavna, dar și câteva comunități teritoriale unite — Mahala și Boian din raionul Noua Suliță, Cuciurul Mare și Camena din raionul Storojineț.

Raionul Storojineț (deja fără comunitățile Cuciurul Mare și Camena) împreună cu raioanele Vijnița și Putila vor forma o altă unitate administrativ teritorială, cu centrul la Storojineț. Al treilea raion al nordului Bucovinei se plănuiește a fi numit Hotin și să cuprindă actualul raion Hotin, raioanele Noua Suliță (fără Boian și Mahala), Chelmenți și Secureni.

Nu este sigur că raioanele se vor numi raioane

Însă deocamdată nu se știe dacă aceste noi unități de nivel subregional se vor numi raioane sau altcumva.

— Nu vorbim încă despre aceea cum ar trebui să se numească unitatea administrativ-teritorială de nivel subregional — raion, județ, district ori în vreun alt fel. Astăzi începem discutarea formatului acestor unități. Deși dezbaterile pe această temă se desfășoară în țară de la începutul reformei autoadministrării locale și a organizării teritoriale a puterii. Însă deocamdată nu-i timpul să vorbim despre aceea unde și câte raioane vor fi. Materialele concepute de Centrul pentru reforme politice și de drept le vom dezbate acum într-un cerc mai larg, inclusiv cu participarea deputaților poporului din Ucraina. Cred că într-un viitor foarte apropiat ministerul nostru va constitui un grup de lucru special care se va ocupa de această chestiune. Dezbaterea finală plănuim să aibă loc la o masă rotundă în Parlament, cam în luna aprilie, a spus viceministrul pentru dezvoltarea comunităților și a teritoriilor Veaceslav Nehoda.

Administrația regională pregătește o configurație proprie a împărțirii

Dar, afirmă Bogdan Covaliuc, prim-adjunct al șefului Administrației regionale de stat Cernăuți, pe site-ul ei oficial, aceasta este opinia unor reprezentanți ai Centrului pentru reforme politice și de drept. În prezent Administrația regională de stat Cernăuți în colaborare cu savanți și experți în materie lucrează asupra configurației împărțirii subregionale a regiunii noastre, configurație ce se deosebește de cea prezentată de amintitul Centru pentru reforme politice și de drept.

— În ultimul an Administrația regională de stat a primit din partea organelor de autoadministrare locală  și a organizațiilor publice mai mult de 70 de diferite propuneri privind posibile configurații la nivel subregional. În prezent le generalizăm și vom forma o variantă unică, adusă de comun acord, pe care o vom prezenta Guvernului, menționează Bogdan Covaliuc.

Ce păreri mai sunt?

În privința acestui subiect și-a exprimat părerea și deputatul poporului din Ucraina din partea circumscripției noastre nr. 203 Gheorghe Mazurașu.

— Pe bună dreptate unul dintre alegătorii mei activi, Ilia Guțuleac, s-a exprimat în mod critic în ceea ce privește planurile preliminare de a împărți regiunea Cernăuți în trei raioane. La acest capitol eu sunt înclinat să susțin opinia lui Zinovii Broide, directorul Centrului științifico-tehnic de stat „Ekoresurs”, care propune ca împărțirea să se facă după așa-numitul principiu bazinal — în 4 sau 5 raioane. Consider că în cazul de față dorințele exagerate de a comasa la maxim raionele nu sunt oportune. După părerea mea, cea mai bună propunere de care am luat cunoștință este cea de a împărți regiunea în 5 raioane după principiul bazinal. Se pare că împreună cu colegii din grupul interfracțional „Bucovina” vom discuta încă nu o dată asupra acestei chestiuni, a scris alesul poporului pe Facebook.

Dar ce presupune, de fapt, acest principiu bazinal? El ne propune două variante. Conform unuia dintre ele, în regiunea Cernăuți ar urma să fie 4 raioane: Subcarpatic (Siret-Ceremuș), Prut, Nistru, Prut-Nistru, iar varianta a doua prevede formarea a 5 raioane: rămân raioanele Prut, Nistru, Prut-Nistru, iar Siret și Ceremuș sunt prezentate ca unități administrativ-teritoriale aparte, potrivit publicației „Monitorul bucovinean”.

Agenția BucPress menționează că în urma acestei reforme comunitatea românească din regiunea Cernăuți riscă să fie inclusă în raioane diferite, în toate fiind minoritate absolută (sub 10 la sută), ceea ce ar putea reprezenta o primejdie de subreprezentare în organele publice și de neluare în calcul a intereselor acestei comunități. În momentul de față minoritatea românească locuiește compact în patru raioane: Herța, Hliboca, Noua Suliță și Storojineț.

Agenția BucPress – www.bucpress.eu

Alte știri BucPress
Distribuie:
Vizualizări: 758

radio
Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
unnamed
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Parteneri Media BucPress
AGERPRES • Actualizează lumea
Proiect realizat cu sprijinul:
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Centrul media bucpress
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2020 BucPress - Toate drepturile rezervate

Live Radio Cernăuți