Știri Cultură
14 iunie 2018

Teii vechi din Bucovina… Cernăuți, eminesciana – 15 iunie 2018

Teii vechi din Bucovina… Cernăuți, eminesciana – 15 iunie 2018

Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi, Societatea pentru Cultură Românească  „Mihai Eminescu”, Centrul Cultural Român  „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi,  Asociaţia ştiinţifico-pedagogică „Aron Pumnul”, celelalte societăţi culturale  româneşti din ţinut,   organizează, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi, o serie de manifestări de comemorare a Luceafărului Poeziei Naţionale. 

La ora 10.00 vor fi depuse flori la bustul poetului din  curtea casei lui Aron Pumnul – se spune într-un comunicat de presă al organizatorilor, remis Agenției BucPress.

La ora 11.00 vor fi depuse flori la statuia poetului din centrul oraşului iar la 11.30 la sediul societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”  va începe simpozionul „Eminescu şi Bucovina”, urmat de un recital de versuri susţinut de scriitori şi de  elevi de la şcolile din oraş. În încheierea  manifestării  va fi inaugurată  expoziţia de desene „Eminescu în viziunea copiilor”.

La ora 13.00 la Muzeul Etnografic regional va avea loc vernisajul unei expoziţii de artă populară românească organizată cu sprijinul Muzeului Satului din Bucureşti.

 

Gânduri despre şi pentru Eminescu

                                                                 

Tudor ARGHEZI

Inscripţie pe amfora Lui

Păşiţi încet cu grijă tăcută, feţii mei,

Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei,

Cel mai chemat  să-aline, din toţi, şi cel mai teafăr

Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr.

 

Ana  BLANDIANA

Intransigenta sărbătoare

(…) Odată cu el şi definitiv, pentru un întreg popor, noţiunea de poet a rămas legată de aceea de imaculare. Această necruţătoare lege, mai blândă poate la alte popoare, ne dictează  fără milă admiraţiile şi ne stabileşte implacabilă idolii, neîngăduindu-ne nici o clipă să nu fim demni de a privi statura lui fără egal şi ochiul lui mare, deschis , fără somn asupra eternităţii. În faţa lui, mai uşor îi este unui poet maculat să înceteze de a se mai numi poet, decât unui ticălos să încerce a pătrunde dincolo de pragul sfinţit al poeziei. (…)

… A discuta chestiuni de morală lângă mormântul unui mare poet poate părea nepotrivit şi neesenţial. Dar Eminescu nu este numai un mare poet al lumii, el este poetul nostru naţional. Din paginile cărţilor de citire el trece firesc în paginile cărţilor de rugăciune şi din dicţionarele istoriei literare, în pomelnicele cu arhangheli şi martiri. Eminescu este asemenea Ciobanului din Mioriţa , cel  frumos şi blând, cel bogat şi bătut de nenoroc, cel ce îşi contemplă destinul, neîncercând să şi-l schimbe.

Am citit nu demult că elevii unei şcoli de silvicultură din Moldova au sădit pe un deal puieţi, aranjându-i în forma literelor din numele lui Eminescu, pentru a sărbători prin această vie şi neobişnuită caligrafie apropiata aniversare a marelui poet…

(…) Atâta vreme cât mai scriem numele lui cu arbori pe dealuri, atâta timp cât oraşele noastre ne vor mai fi sfinţite de statuile lui şi tipografiile se vor mai purifica ritmic răspândindu-i poemele, putem fi siguri de noi, putem fi siguri că SUNTEM. Cultul eminescian, mereu în creştere, este cea mai vibrantă dovadă a supravieţuirii noastre.

(„Coridoare cu oglinzi”, ed. Cartea Românească, 1984)

 

Arcadie SUCEVEANU

Eminescu – planeta cu lumină proprie

… Este mai mult decât evident că, în decurs a aproape un secol şi jumătate de când poezia eminesciană a fost scrisă, conceptul (”canonul”) poetic a evoluat în chip spectaculos, poeţii de azi scriu  o cu totul altfel de poezie decât cea de pe vremea romantismului lui Eminescu. Direcţiile estetice s-au schimbat de la o epocă la alta, limbajul artistic şi viziunile s-au radicalizat. Sensibilitatea creatorului  ca şi cea a cititorului de azi se află în deplină consonanţă cu spiritul acestui timp internetizat şi supertehnicizat, postmodern. A apărut , între timp, o nouă paradigmă literară. Cu toate acestea, poezia lui Eminescu nu poate fi declarată în noul context literar ca fiind „depăşită”, „vetustă”. De ce? Pentru că, întâi de toate, Eminescu continuă să fie poet „viu”, opera sa, aflată într-un circuit editorial continuu, studiată în şcoli şi universităţi, analizată şi comentată fără întrerupere la toate nivelele, nu se supune procesului de „muzeificare”. Cărţile  sale ce continuă să apară în zeci de ediţii şi în tiraje uriaşe sunt un semn sigur că generaţiile tinere descoperă în ele, ca şi predecesorii lor, aceleaşi frumuseţi şi adevăruri nepieritoare. Apoi, dialectic vorbind, marile opere nu se „învechesc” niciodată şi, deci, nu au cum fi „depăşite”. Marile personalităţi, se ştie, concentrează în sine întreaga substanţă spiritual-morală ce formează structura intimă, nucleară a unui popor.

(„Septentrion literar” , nr. 4-5, 2003)                                                      

 

Ilie T. ZEGREA

Lecţiile lui Eminescu    

În afară de imensa-i operă poetică, calificată la scara valorilor naţionale şi universale, pe lângă spiritul analitic desăvârşit  demonstrat în paginile sale de publicistică, Eminescu ne-a  dat, prin întreaga sa viaţă, şi câteva lecţii memorabile.

Prima e lecţia de istorie şi  patriotism. Or, anume  de la el putem învăţa cum trebuie să-ţi iubeşti patria şi istoria poporului, cum trebuie să aperi interesele ţării pe baricadele  confruntării de opinii  ale prietenilor şi adversarilor. Istoria nu e ceva lipsit de viaţă, doar cifre şi date aflate în cărţi sau în muzee, ci este, în primul rând, trăire   prin  destinele a zeci şi sute de mii, chiar milioane de conaţionali care s-au jertfit în numele viitorului şi al  „urmaşilor urmaşilor noştri”. Anume graţie lor astăzi  ne  putem spune  rugăciunile în graiul matern, anume datorită lor  ne mândrim că suntem din viţă de daci şi romani…

A doua lecţie e cea a dragostei pentru limba maternă şi cultura naţională.        Odată cu opera sa poetică, Eminescu  a creat şi această limbă frumoasă, melodioasă pe care o vorbim astăzi şi pe care trebuie s-o apărăm. „Măsurariul civilizaţiei unui popor”, cum spunea el despre limbă, este chiar esenţa, coloana vertebrală a naţiunii. Şi mai spunea: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”. Sau, această avertizare, deosebit de actuală astăzi pentru românii din Ucraina: ”Cine ne alungă limba din biserică şi din instrucţia educativă (a şcoalelor elementare şi secundare), cine nu ne lasă să fim ceea ce suntem, a rupt-o cu conştiinţa noastră naţională şi cu simpatiile noastre intime…”.

Şi a treia lecţie este cea a demnităţii. Eminescu a avut tot timpul coloană vertebrală dreaptă, verticală chiar în cele mai dificile momente prin care a trecut. Nu a linguşit pe nimeni şi  era scârbit de cei care vroiau să i se bage sub piele. Laudele lor, spune poetul, l-ar „mâhni peste măsură”.

Şi acum mă întreb (şi vă  întreb şi pe dumneavoastră): de ce rămânem mereu repetenţi la şcoala Poetului nostru Naţional?

De ce nu însuşim lecţiile şi adevărul pe care ni-l oferă cu generozitate şi bunăvoinţă? Oare când va veni şi ziua ceea în care, după ce vom depune flori la busturile şi statuile poetului, vom purcede la muncă serioasă întru prosperarea societăţii, apărarea limbii materne şi a culturii naţionale?..

… În nordul Bucovinei, în special la Cernăuţi, mai avem câteva locuri care ar trebui să fie sfinte pentru fiecare român deoarece păstrează urmele Poetului Nepereche. Pierderea lor ar constitui o adevărată crimă împotriva naţiunii. Astfel că trebuie să ne grăbim pentru a salva memoria Luceafărului Poeziei noastre. Şi e nevoie de fapte concrete, nu doar de declaraţii sforăitoare de dragoste şi de promisiuni deşarte. 

BucPress

Distribuie:
Vizualizări: 528

Ascultă-ne Live
Descarca lista Winamp, iTunes Descarca lista Windows Media Player Descarca lista Real Player Descarca lista QuickTime Descarca lista web proxy Descarca lista tunein
Descarca lista Appstore Descarca lista Google Play
Pentru dedicații:
e-mail: radio.cernauti@gmail.com
BucPress pe Facebook
Parteneri BucPress
Cernăuți live
Proiect realizat cu sprijinul:
Proiect finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a MRP.
© 2018 BucPress - Toate drepturile rezervate